Copiii invata

  In acest weekend am vazut musicalul Les Miserables, realizat impecabil: costume, imagine, actori desavarsiti. Si, in plus, povestea! Aceasta poveste frumoasa despre lupta, vise, speranta si dragoste. Exact cum scrie pe afisul filmului. Si tot despre o poveste despre lupta si vise mi-am amintit, cand am vazut aceasta ecranizare. Si va voi spune despre ea cu speranta si dragoste. Aveam vreo 11 ani, cand la TVR1 (singurul canal existent), se difuzau desenele animate Mizerabilii. Si tot in acel an (1994), ca sa fie in asentimentul a ceea ce rula la TV, libraria din micutul nostru oras de provincie expunea in vitrina cele 3 volume ale lui Victor Hugo. Vitrina era in drumul meu spre scoala, spre alimentara si alte obiective cotidiene, asa ca, cel putin de 2 ori pe zi, treceam prin fata ei si mi se topeau ochii si sufletul privind volumele, imaginandu-mi povestile, aventurile care erau scrise in ele. Ma si vedeam pe strazile Parisului luptand alaturi de revolutionari sau alergand cu Gavroche prin piete, fugind alaturi de Jean Valjean din calea fiorosului Javert sau plimbandu-ma prin gradinile pline de trandafiri roz pal alaturi de Cosette.

...citeste mai departe...

Curs NLP, Galati 8 - 10 noiembrie 2013

  Se spune ca vapoarele se afla in siguranta in porturi, dar nu pentru asta sunt ele construite (John Shedd). De aceea va propunem sa nu va economisiti viata, ci sa o traiti din plin. Iar pentru aceasta venim in intampinarea dumneavoastra cu cel mai complet si complex program de dezvoltare personala si formare profesionala NLP din Romania – program in care practica si teoria sunt echilibrate si adaptate la experienta personala a fiecarui cursant in parte.

Beneficiile parcurgerii acestui curs :

-          imbunatatirea comunicarii cu cei din jur si cu tine insuti,

-          cresterea stimei de sine si a increderii personale,

-          gestionarea si autocontrolul emotiilor prin cresterea inteligentei emotionale,

-          eliminarea stresului, frustrarilor si convingerilor limitative,

-          stabilirea obiectivelor si dobandirea rezultatelor dorite,

-          descoperirea zonelor de excelenta personala prin dezvoltarea abilitatilor personale,

-          rezultate imediate si de impact in viata profesionala si personala la nivelul performantelor, relatiilor si dinamicii interioare,

-          experimentarea lucrului cu ceilalti pentru a-i ajuta sa se dezvolte,

-          dobandirea a numeroase tehnici si metode de consiliere in arta coachingului,

-          imbogatirea cu noi cunostinte  despre psihologia umana,

-          posibilitatea insusirii profesiei de consilier NLP,

-          materiale didactice si suport de curs consistente,

-          traineri experimentati (Maria Cotoi, Anca Apostol), etici si orientati spre manifestarea valorii umane la cel mai inalt nivel,

-          …si multe surprize frumoase!

....citeste mai departe....

A te lasa surprins

Totul a inceput cu o gluma, acel tip de gluma-minciuna pe care, daca o repeti obsedant, incepe sa se transforme in adevar. Si ce mai adevar! Se intampla in urma cu aproximativ 7 ani, cand incepusem una din formarile profesionale. Un coleg, sa ii spunem Tony, se distra pe seama adevarurilor mele, adevaruri verificate, testate in mintea mea de mii de ori, incontestabile, absolute. Controlam totul, astfel incat lumea pe care mi-o proiectam nu trebuia sa iasa nici macar un centimetru in afara arhitecturii mele. Stiam ca in 2-3 ani voi lucra ca psiholog, ca voi avea un cabinet la fel ca alte cabinete , ca voi adauga, constiincioasa, an dupa an, vechime in cartea de munca, ca voi avea un salariu de 1500 lei pe luna, ca programul meu va fi de la 8 la 4, ca hainele pe care le voi purta la serviciu se vor afla in registrul elegant-respectabil. Stiam ca munca imi va aduce satisfactii, dar mai multe neajunsuri pentru ca, se stie, a fi psiholog la noi in tara e o dulce sinucidere.
 ....CITESTE MAI DEPARTE...

In fiecare TU sunt EU

 Peste tot pe unde trec zilele acestea, sunt informata cu sau fara voia mea, ca este luna dragostei. Si-atunci imi spun ca nu strica deloc sa ma gandesc care este nivelul meu de iubire, cui i-o dau, de la cine o primesc etc. Si, pentru ca activitatea mea profesionala presupune un parcurs usor diferit de cel cu care este obisnuita cultura romaneasca, foarte des oamenii ma intreaba ce aspect al muncii mele imi place cel mai mult. La inceput eram entuziasmata, evident, de …inceputuri. Apoi au fost banii, noutatea, faptul ca imi pot face programul asa cum imi doresc, libertatea de a alege singura cum si ce anume sa practic in traininguri etc. Si alaturi de toate acestea, plus alte motive pentru care fac cu drag ceea ce fac, exista totusi o constanta pe care o consider esenta care ma face sa pornesc la drum, oras dupa oras, grup dupa grup, an dupa an, experienta dupa experienta, inceput dupa inceput.

....citeste mai departe....

Doresti schimbarea? Fa-o tu!

Va propun in randurile de mai jos o strategie de un real succes, o strategie care are toate ingredientele pentru a functiona: hotarare, curaj, viziune, perseverenta, munca, timp, constiinta intregului din care facem parte, ecologie, pasiune. Lectura placuta!

     Acum vreo patruzeci de ani făceam o drumeţie lungă pe nişte coame de munte absolut necunoscute de turişti, în acea străveche regiune a Alpilor care ajunge până la Provenţa. Regiunea e delimitată la sud-est şi la sud de cursul mijlociu al râului Durance, între Sisteron şi Mirabeau; la nord, de cursul superior al râului Drome, de la izvoare  până la Die; la est, de câmpiile comitatului Venaissin şi de pereţii abrupţi ai muntelui Ventoux. Ea cuprinde toată partea de nord a departamentului Alpilor din Provenţa de Sus, sudul departamentului Drome şi o mică enclavă din Vaucluse. În momentul în carte am pornit în lunga drumeţie în aceste ţinuturi pustii, am întâlnit doar stepe golaşe şi  monotone, situate cam la 1200-1300 metri altitudine. Nu creştea pe acolo decât lavandă sălbatică. Am traversat acest ţinut în toată lungimea sa şi, după trei zile de mers, mă aflam într-o dezolare totală....citeste mai departe....

Ce e normal si ce nu

Titlul este o intrebare la care multi dintre noi cautam raspunsul, iar de curand am citit o carte ce imi ofera noi perspective in privinta acestei intrebari (Inghite Platon, nu Prozac – ed. Trei). Mai ales cateva randuri mi-au atras atentia: "(…) Ce se intampla, daca aplicam definitii circulare ale bolilor fizice propriu-zise la cele metaforice mentale? Obtinem o gradina zoologica a asa-numitelor tulburari. Aveti o problema emotionala nerezolvata, rezultata dintr-o experienta neplacuta din trecut? In DSM ea devine o boala sau afectiune mentala: tulburarea posttraumatica de stress. Are copilul tau o problema legata de invatarea aritmeticii? Motivul foarte probabil ar fi ca dascalul nu cunoaste deloc materia sau ca metodele curente de predare afirma ca raspunsul corect la 2+2=? este numarul care il face pe elev sa se simta bine; insa in DSM problema devine o boala mentala: tulburarea aritmetica de dezvoltare. Esti dezamagit ca n-ai castigat la ultima loterie? In DSM si aceasta devine o boala mentala: tulburarea stresului loteriei.

...citeste mai departe...

Colierul albastru

<<Bijutierul era asezat la biroul sau, privind distrat strada prin vitrina elegantului sau magazin. O fetita se apropie si-si lipi nasul de geam. La vederea unuia dintre obiectele expuse, ochii ei albastri ca cerul se luminara. Intra hotarata in magazin si arata cu degetul spre un splendid colier de peruzele albastre. "E pentru sora mea. Puteti sa mi-l impachetati frumos pentru un cadou?" Patronul magazinului o fixa din ochi pe micuta clienta si o intreba: "Cati bani ai?" Fara sa pregete, ridicandu-se pe varfuri, fetita puse pe tejghea o cutie de tinichea, o deschise si o goli. Cazusera cateva bancnote de mica valoare, un pumn de monede, cateva scoici si niste figurine. "Ajung?" intreba ea cu mandrie. "Vreau sa fac un cadou pentru sora mea mai mare. De cand mama nu mai este, ea e cea care-i tine locul si niciodata nu are nici macar o clipa pentru ea. Astazi e ziua ei si sunt sigura ca o voi face foarte fericita cu acest cadou. Piatra aceasta are aceeasi culoare ca ochii ei." Omul se duse in spate si reveni cu o hartie de impachetat nemaipomenit de frumoasa, rosie cu auriu, cu care impacheta cu grija cutia. "Ia-o, spuse el fetitei. Si du-o cu grija." Fetita pleca foarte mandra, tinand pachetul ca pe un trofeu. O ora dupa aceea, in bijuterie intra o fata frumoasa cu parul de culoarea mierii si cu niste ochi albastri minunati. Puse cu hotarare pe tejghea pachetul pe care bijutierul il facuse cu atata grija si spuse: "Colierul acesta a fost cumparat de aici?" "Da, domnisoara." "Si cat a costat?" "Preturile praticate in acest magazin sunt confidentiale: nu privesc decat pe client si pe mine." "Dar sora mea avea doar cativa banuti. N-ar fi putut cumpara niciodata un colier ca acesta!" Bijutierul lua cutia cu pretiosul ei continut, o inchise, refacu cu grija ambalajul cadoului si-l inapoie fetei. "Sora dumneavoastra a platit. A platit pretul cel mai mare pe care-l putea plati cineva: a dat tot ceea ce avea."

Lasati-va surprinsi de.... sarbatori!

Maria Cotoi